
|
TAC - Documente Informative
Nr. 4 Managementul Integrat al Resurselor de Apă Lucrarea a fost structurată în două părţi principale.
Prima parte prezintă cititorilor un caz semnificativ pentru aplicarea
globală a IWRM şi defineşte conceptul si metodele IWRM. Partea
a II-a este un ghid şi dă sfaturi suplimentare despre cum se poate
implementa IWRM-ul în diferite condiţii. Cititorul cu timp limitat se
poate concentra asupra primei părţi şi să folosească
partea a doua pentru referinţe atunci când este nevoie. Lucrarea este
structurată astfel încât o expunere sumară nu este necesară.
Totuşi, pliantul „IWRM dintr-o privire” este disponibil ca o
publicaţie separată care furnizează un rezumat scurt şi
accesibil. |
|||||
|
TAC - Documente Informative Nr. 6 Riscul şi Managementul Integrat al
Resurselor de Apă - IWRM Deşi
gospodărirea riscului trebuie să se bazeze pe o bună
cunoaştere ştiinţifică şi a tehnologiei adecvate,
numai ele singure nu pot constitui principala bază a procesului de adoptare
a deciziilor. Este necesară o abordare holistică, o abordare care
să se bazeze printre altele pe principiile agreate la summitul mondial
de la Dublin. Este clar că riscurile legate de apă sunt
administrate de sisteme de management sectoriale, puternic fragmentate, care
duc uneori la ineficienţe şi inechităţi majore în
distribuirea riscului, a costurilor de diminuare a acestuia şi a
beneficiilor derivate din securitate. |
|||||
|
TAC - Documente Informative Nr. 7 Scopul acestei lucrari este de a prezenta o
discuţie coerentă asupra guvernării apei şi de a
arăta cum se leagă aceasta de gospodărirea şi dezvoltarea
apei. În ultimii ani, conceptul gospodăririi integrate a resurselor de
apă (IWRM) a fost acceptat ca mijloc de asigurare a unei
gospodăriri echitabile, solide din punct de vedere economic şi
durabile din punct de vedere al mediului înconjurator, a resurselor de
apă şi a furnizării de servicii în domeniul apei. GWP
defineşte astfel această abordare: un proces ce promovează o
dezvoltare şi o gospodărire coordonată a apei, a uscatului
şi a resurselor adiacente, în vederea optimizării într-un mod
echitabil a bunăstării economice şi sociale rezultante,
fără compromiterea durabilităţii ecosistemelor vitale
(GWP, 2000). IWRM reclamă un nou cadru, în care s-ar putea să fie
nevoie de schimbări semnificative în interacţiunile existente
dintre politici, legi, reglementări, instituţii şi societatea
civilă. Prin urmare, capacitatea de a efectua aceste schimbări
depinde de schimbările de guvernare. |
|||||
|
Dialog Despre Apă, Hrană şi Mediu
în Europa Centrală şi de Est Acest document este un raport de stare pregatit
pentru prezentare la Al 3-lea Forum International al Apei din Kyoto, Japonia,
din 16-23 martie 2003. Acest document reuneşte experienţa
câştigată după conducerea Dialogului asupra Guvernarii
eficiente a apei dus timp de un an de zile. Procesul va continua şi anul
viitor, iar planurile de acţiune vor fi schitate şi implementate
ceea ce va ajuta ca guvernarea apei să fie mai eficientă. Dialogul
asupra guvernării eficiente a apei a fost proiectat să fie cât se
poate de întins şi construit cu ajutorul atelierelor şi meselor
rotunde regionale şi din fiecare ţară, care au reunit
parlamentari, agenţii guvernamentale, practicanţi cheie în domeniul
apei, grupuri comunitare, ONG-uri, agentii ale Natiunilor Unite, donatori,
sectorul privat ăi alţii. Natura participativă a Dialogului va
aduce o nouă speranţă pentru o gospodărire durabilă
a apei în noul mileniu. |
|||||
|
O concluzie generală a acestei lucrări
este că viitoarele îmbunătăţiri ale guvernării apei
în regiunea GWP Europa Centrală şi de Est necesită
prospectarea dezvoltării economice durabile pentru a încuraja guvernul,
întreprinderile industriale şi societatea să realizeze o folosire
mai eficientă a resurselor de apă, să reducă poluarea
şi să întărească efectele pozitive generate de
tranziţia politică, economică şi socială. Aceasta
este principala concluzie care se desprinde din Dialogul asupra
Guvernării Eficiente ţinut în regiune în 2002. Guvernarea apei nu
poate şi nu funcţionează într-un vid şi nici nu se
auto-implementează. Trebuie să existe anumite precondiţii
pentru ca guvernarea apei să fie efectivă şi eficientă. |
|||||
|
Acest document, tipărit în limba
engleză, a fost prezentat la al doilea Forum Mondial al Apei de la Haga
din 17-22 martie 2000. Viziunea a fost pregătită sub conducerea
Comisiei Mondiale a Apei pentru secolul 21 - o iniţiativă a
Consiliului Mondial al Apei. Punerea în valoare a unui plan de Acţiune
corespunzător a fost realizat de Parteneriatul Global al Apei (GWP).
Acest document expune Acţiunile ce trebuiesc întreprinse pentru a atinge
scopurile Viziunii. În următorii ani va continua procesul de identificare
a soluţiilor pentru susţinerea acţiunilor. |
|||||
|
Parteneriatul Global
al Apei - GWP Broşură
editată de Asociaţia GWP-România în care se face o prezentare
succintă a Global Water Partnership.
GWP şi Consiliul Mondial al Apei
împreună au elaborat o viziune pe termen lung pentru apă
viaţă şi mediu. Această Viziune Globală a Apei -WWV-
prezentată la cel de-al doilea Forum Mondial al Apei de la Haga din
martie 2000, este destinată a ne îndruma în identificarea nevoilor de
apă şi a resurselor necesare pentru secolul 21. Printr-o consultare
largă cu partenerii regionali din reţeaua GWP a fost de asemeni
dezvoltat cadrul de acţiune -FFA- care cuprinde activităţile
pe termen scurt şi lung necesar a fi luate pentru a face ca prevederile
Viziuni Globale a Apei să devină realitate |
|||||
|
Importanţa apei pentru
viaţă, precum şi ca o componentă a ecosistemului global
devine din ce în ce mai clar. Este o resursă care, nu numai că
furnizează nevoile de bază pentru populaţie, reprezintă cheia
pentru dezvoltare în particular şi susţine economia prin
agricultura, pescuitul comercial, generarea energiei, industrie, transport
şi turism, dar totodata apa este vitală pentru toate ecosistmele
globale. Totuşi, se constată că înfruntăm o criza
globală de apă. La prima vedere, aceasta nu pare a fi valabil
şi pentru Europa. Până la urmă, nu a rezultat o scădere
totală a apei pe continent.
|
|||||
|
Apa este esenţială pentru viaţa de pe planetă. Atât
existenţa noastră cât şi activităţile noastre
economice sunt total dependente de această resursă
inegalabilă. Şi totuşi, la nivel global apa este adeseori o
resursă limitată. |
|||||
|
TAC - Documente Informative Nr.
2 Cum să pui principiul în
practică Agenda 21 şi principiile
de la Dublin aduc conceptul că apa este un bun economic în agenda
globală, şi a fost acceptat de către toţi experţii
în domeniul apei din jurul lumii. Însă, se fac importante confuzii în
ceea ce priveşte adevăratul sens al câtorva principii enunţate
la Dublin. Adică nu este clar pentru persoanele non-economiste ceea ce
implică declaraţia că apa este un „bun economic” sau un „bun economic
şi social”. Această lucrare încearcă să umple acest gol
de înţelegere prin reformularea conceptului că apa este bun
economic şi prin explicarea, cu termeni practici, a
pârghiilor/mijloacelor economice ce pot fi utilizate pentru a ajuta la
folosirea eficientă, economică, socială şi ecologică
a apei. |
|||||
|
Parteneriatul Global al Apei - GWP Broşură editată de Asociaţia
GWP-Romania în care se face o prezentare succintă a Asociaţiei Domeniul principal de activitate al Asociaţiei
Parteneriatul Global al Apei din România (GWP – ROMÂNIA) va fi întărirea
dialogului între diverşi parteneri, utilizatori şi gospodari
ai apelor prin promovarea principiilor Managementului Integrat al Resurselor
de Apă (IWRM). Activitatea va fi desfăşurată în favoarea
promovării gospodăririi integrate a resurselor de apă
– IWRM. |
|||||
|
TAC
- Documente Informative Nr. 10 Planuri de Gospodărire Integrată a
Resurselor de Apă (IWRM) şi de Eficienţă a Apei Până
în Anul 2005 La Summit-ul Mondial al Dezvoltării Durabile
(WSSD) care a avut loc la Johannesburg în 2002, comunitatea
internaţională a făcut un pas important în direcţia
modelelor unei dezvoltări mai durabile a gospodăririi apei prin
includerea, în Planul de Implementare al WSSD, a unui apel adresat tuturor
ţărilor, „de a elabora, până în anul 2005, planuri de
gospodărire integrată a resurselor de apă şi de
eficienţă a apei, cu sprijin pentru ţările în curs de
dezvoltare”. Dar, în timp ce exprimarea Planului de Implementare al WSSD pare
a fi simplă, marile provocări rămân. |
|||||
|
TEC - Documente Informative Nr.1 Reglementarea
Si Participarea Sectorului Privat In Domeniul Apei Si Sanitatiei
|
|||||
| TAC - Documente Informative Nr. 3
Scopul acestui raport este de a analiza relatia dintre Principiile de la Dublin 1992, managementul integrat al apei si legea pentru ape. Principiile de la Dublin au fost o incercare de a defini si afirma intr-un mod concis principalele problemele ca si forta motrice a managemntului apei.... Acest raport nu isi propune sa sustina un model
singular sau o solutie data, ci de a furniza un set de alternative si
experiente pentru cititorii care cauta informatii privind problemele
institutionale care afecteaza modalitaile de gospodarire a apei. Astfel,
acest raport evalueaza relatiile existente dintre Principiile de la
Dublin si sistemele legislative nationale privind apa. |
|||||
|
TEC - Documente Informative Nr.9 Managemetul Apei si Ecosistemele:
|
|||||
|
TAC
- Documente Informative Nr. 10
Câteva state au început sau deja au
parcurs procesul de punere în practica a elementelor sau a partilor
esentiale ale IWRM aprobate de comunitatea internationala în timpul
Summit-ului Mondial al Dezvoltarii Durabile (WSSD) de la Johannesburg,
din 2002 si prevazute in documentele acestor evenimente. Ca un exemplu
beneficiind de sprijin international, Uganda si Burkina Fasso au parcurs
procesele de planificare multi-anuale ale IWRM, având drept rezultat
noi politici, strategii si legi nationale pentru gospodarirea si dezvoltarea
resurselor proprii de apa; |
|||||
TAC5 - Scrisoare catre Ministrul meu
|
|||||
|
În 2004 cca. 3.5 miliarde de oameni din întreaga lume aveau acces la apă prin branşare la
reţeaua de conducte de alimentare cu apă. Alţi 1.3 miliarde aveau acces la apa potabilă prin alte
mecanisme decat branşamentele la reţea, incluzând puţuri/fântani şi izvoare protejate. Totuşi,
peste 1 miliard de oameni nu au avut acces la apă potabilă, adică au fost nevoiţi să apeleze la
fântani/puţuri şi izvoare neprotejate, canale, lacuri sau râuri pentru a suplini necesarul de apă.
|
|||||
Sustainable Sanitation in the Central and Eastern European Countries – addressing the needs of small and medium size settlements.
|
|||||
Resurse Practice - ELEMENTE DE BUNĂ PRACTICĂ ÎN
Acest document, Resurse practice, este rezultatul a
trei seminarii deschise, transparente şi participative
- incluzând Water Seminar Series - care a adunat
sute de persoane interesate în problematica apei
pentru a discuta abordările şi instrumentele pentru
implementarea Directivei Cadru pentru Apă a
Uniunii Europene. Această nouă legislaţie intră în
vigoare la sfârşitul anului 2000 şi stabileşte bazele
pentru folosirea durabilă a resurselor de apă în
Europa. Ea va influenţa pe oricine care este
implicat direct sau indirect în managementul şi
folosirea resurselor de apă atât în Statele Membre,
cât şi în ţările candidate la UE.
|
|||||
|
|||||
|
Romania nu este o tara bogata in resurse de apa. Tocmai de aceea inca din anii ’60 principiul de
baza adoptat in gospodarirea apelor din Romania l-a constituit si il reprezinta – unitatea de referinta – bazinul hidrografic. |
|||||
|
|||||
Lupta împotriva inundatiilor din Japonia
Japonia este o tara care se întinde de la nord-est la sud-est si cuprinde patru insule
mari. Relieful este alcatuit din munti de 2000 – 3000 metri înatime care se
continua prin centrul acestor insule, iar râurile au caracteristici geografice unice
specifice pantelor abrupte cu canale scurte si mici bazine de receptie. |
|||||
|
|||||
Sanatate, Demnitate si Dezvoltare:
Adoptarea de decizii pe termen lung în
domeniul apei – de catre toti cei implicati si la
fiecare nivel – trebuie sa duca la o utilizare
durabila a resurselor de apa ale lumii, la o
dezvoltare durabila a societatilor si la o viata îmbunatatita si demna a indivizilor. |
|||||
|
|||||
VIATA ÎN MAREA NEAGRA
Viata în Marea Neagra este posibila numai pâna la
180 metri, adâncime la care dispare oxigenul si |
|||||
|
|||||
|
TEC - DOCUMENTE INFORMATIVE NR. 12
|
|||||
|
|||||
VIEŢUITOARE
DIN ZONELE UMEDE
|
|||||
|
|||||
|
|
|||||
|
Presiunile din ce în ce mai stringente asupra ecosistemelor acvatice europene a făcut ca Uniunea Europeană să susţină protecţia apelor, ca fiind o prioritate majoră, elaborând în acest sens după 5 ani de dezbateri această Directivă, care stabileşte pentru prima dată, un cadru pentru protecţia tuturor apelor de suprafaţă interioare, a apelor tranzitorii, a apelor costiere şi subterane. |
|||||
FAUNA DIN REZERVAŢIA BIOSFEREI DELTEI DUNARII
Nevertebratele formează, de departe cea mai mare parte din fauna RBDD cu peste 3.000 de specii. Din acestea sunt 435 de specii de viermi şi rotifere, 91 de specii de moluşte, 115 specii de crustacee, 168 de specii de arahnide si 2.244 de specii de insecte.
|
|||||
Volumul 1 – Păsări, amfibieni, reptile, mamiferer
|
|||||
Planul de Management al Bazinului Hidrografic al Fluviului Dunãrea 2009–2015
Mitja Bricely, Secretar al Ministerului Mediului şi Planificării Spaţiale al Republicii Slovenia şi Preşedinte al ICPDR pentru anul 2010!
|
|||||
|
|||||
Un Manual pentru Managementul Integrat al Resurselor de Apa in Bazinele Hidrografice
|
|||||